start     Articole     Despre mine    

cea mai simpla cale de a invata Go

 In urma unui articol anterior referitor la Go m-am vazut pus in fata unei probleme interesante, si anume aceea de a face unui incepator introducerea in practicarea acestui joc. Daca ai citit articolul de care vorbesc si esti si tu in situatia de a nu fi cunoscut in prealabil Go-ul, probabil in clipa asta ti-ai dori sa-l inveti. Daca-i asa, atunci iti recomand cursul interactiv de Go de aici sau brosura “The Way to Go”. Sau — si mai bine! — daca ai posibilitatea, iti recomand sa-ti procuri si sa savurezi cartea “Initiere in Go” , scrisa de acad. Gheorghe Paun. Marturisesc ca acestui om ii datorez pasiunea mea petru Go.

Ti-am promis in titlu, insa, o cale simpla de a invata Go. Si probabil citirea unei carti sau urmarea unui curs interactiv ti se par, totusi, destul de complicate. Asa ca ce-ar fi sa vedem care sunt lucrurile esentiale pe care trebuie sa le stii pentru a putea juca Go.

Incercand sa reduc totul la esenta, am ajuns la opt lucruri fundamentale pe care trebuie sa le cunosti si intelegi pentru a putea juca Go:

  • Inceput
  • Libertate
  • Captura
  • Ko
  • Viata
  • Teritoriu
  • Seki
  • Sfarsit.

Voi vorbi in curand despre fiecare dintre ele. Inainte de asta, insa, simt nevoia sa simplific si mai mult lucrurile. Opt este un numar frumos si rotund (da! 8 = 2^3 = 1000 (in baza 2)), insa poate fi, totusi, un numar destul de mare pentru cineva care vrea sa invete simplu si rapid Go.

Oare n-as putea reduce si mai mult?

Ba da! Sub punctele “Inceput” si “Sfarsit” am grupat cateva informatii generice despre modul practic de desfasurare a jocului, si nu despre joc in sine. Dupa cum vei vedea, aceste puncte nu te vor invata efectiv cum sa joci Go, ci cum arata tabla, piesele, cum se fac mutarile, precum si cand se incheie jocul si cum se calculeaza scorul.

Deci mai raman sase.

Dar daca dintre aceste sase puncte as avea voie sa pastrez doar trei, care ar fi acelea?

Libertatea, captura, si teritoriul.

Toate celelalte puncte rezulta din acestea trei, la fel cum teoremele din matematica rezulta din cateva axiome. Nu este, in esenta, nevoie sa cunosti nimic altceva decat acestea trei (libertatea, captura si teritoriul) pentru a putea juca Go. Celelalte trei puncte (ko-ul, viata si seki-ul) vor rezulta automat, in timp, jucand, gandind. Ar putea rezulta in cateva ore sau in cativa ani, in functie de caz.

Si daca din acestea trei mi-ar fi permis sa pastrez doar unul, pe care l-as pastra?

Libertatea.

Da, aceasta e notiunea pe care se bazeaza intregul joc de Go. As putea sa schimb oricum forma tablei de Go. As putea s-o fac triunghiulara, hexagonala, cilindrica sau sferica. As putea chiar s-o fac sub forma unui graf neorientat conex oarecare. Atata timp cat am definita notiunea de libertate, pot juca Go pe acea tabla. (Bineinteles, in secunda doi vor trebui sa intervina in scena si notiunile de captura si teritoriu, insa notiunea de libertate imi asigura fundatia pe care acestea doua vor creste natural, ca niste seminte puse in pamant bun. Urmand aceeasi analogie, notiunile de ko, viata si seki vor aparea ca roade ale acestora doua din urma.)

Acum hai sa vedem pe rand cele opt lucruri fundamentale pe care trebuie sa le cunosti pentru a putea juca Go.

  • Inceput

Go-ul se joaca pe o tabla in care nu conteaza patratele (ca in sah), ci punctele in care liniile se intersecteaza. Dimensiunea tablei standard este de 19×19 linii (=361 puncte), dar se joaca frecvent si pe table de 13×13 linii (sau chiar 9×9 linii). Piesele sunt toate la fel, rotunde, negre si albe. Jucatorul care joaca cu negrele face prima mutare. Dupa aceea muta jucatorul care joaca cu albele, si asa mai departe. O mutare consta in plasarea unei piese intr-un punct neocupat de pe tabla. (Odata plasata pe tabla, o piesa nu mai este deplasata de acolo pana la sfarsitul jocului. (Cu exceptia cazului in care este capturata, caz in care — asa cum voi arata mai jos — ea este ridicata de pe tabla.)) Atunci cand jucatorul care este la mutare considera ca nu mai poate face nimic in avantajul lui, poate muta “pas” (caz in care nu plaseaza nicio piesa pe tabla, ci il invita la mutare pe celalalt jucator). (Situatia aceasta apare doar spre finalul jocului, cand starea jocului de pe tabla este stabilizata.)

  • Libertate

Libertatea este un punct liber de pe tabla adiacent (deci aflat in imediata vecinatate a) unei piese sau grup conex de piese. O piesa plasata in centrul unei table goale are 4 libertati, in vreme ce o piesa plasata pe marginea acelei table are doar 3 libertati, iar una plasata in coltul tablei doua libertati. Un grup conex de piese este o formatiune constituita din piese (de aceeasi culoare) “lipite” unele de altele. (Matematic vorbind, grupurile conexe de piese (de aceeasi culoare) sunt clasele de echivalenta obtinute cu ajutorul relatiei de echivalenta “doua piese apartin unui acelasi grup conex daca exista cel putin un drum intre ele (mergand pe liniile tablei) ale carui puncte sa fie ocupate toate cu piese de aceeasi culoare”.) Un grup conex format din mai multe piese se comporta in joc ca si cum ar fi o singura piesa (adica: (1) multimea libertatilor lui este reuniunea multimilor libertatilor fiecarei piese componente, si (2) in momentul in care este capturat, toate piesele componente sunt capturate concomitent). O piesa sau un grup conex care are toate libertatile mai putin una ocupate de piese de cealalta culoare se zice ca este in “atari”. (Am putea spune ca este, intr-un fel, in “sah”. Vom vedea in continuare de ce.)

  • Captura

O piesa (sau un grup conex) care a fost in atari la mutarea anterioara este capturata daca la mutarea curenta ultima sa libertate este ocupata de o piesa de cealalta culoare. In momentul acela piesa (sau grupul conex) este ridicata de pe tabla, pastrandu-se pana la finalul jocului de catre celalalt jucator in multimea sa de prizonieri.

  • Ko

Odata descoperita captura, nu va trece mult pana vei observa ca pot aparea cu usurinta situatii in care prin capturarea unei singure piese piesa ce i-a ocupat ultima libertate ramane in atari. In situatia aceasta, piesa ramasa in atari in urma capturii va putea (aparent) fi capturata la urmatoarea mutare, ceea ce ar face ca intreaga configuratie a pieselor de pe tabla sa revina la stadiul de la inceputul acestui paragraf. Si lucrurile ar putea continua altfel la infinit (care este chiar sensul termenului “ko” in limba japoneza). Pentru a inlatura aceasta “anomalie” (sau “singularitate”, cum ar zice un matematician), in Go a fost introdusa regula ca dupa ce unul dintre jucatori captureaza o piesa intr-un ko, celalalt sa nu aiba voie sa recaptureze imediat, ci sa aiba obligatia de a face o alta mutare. (Mentionez aici si faptul ca aparitia simultana a mai multor ko-uri pe tabla poate duce la niste situatii atipice, pe care nu le voi trata, insa, in acest articol.)

  • Viata

Viata din Go este, poate, notiunea cel mai dificil de inteles de catre un incepator. In ciuda faptului ca ea rezulta foarte elegant si logic din cele discutate la “libertate” si la “captura”. Inca ma intreb cat timp mi-ar fi luat sa descopar singur “viata” in conditiile in care as fi cunoscut doar “libertatea” si “captura”. Nu stiu, si n-o s-o stiu niciodata. Ce stiu cert este faptul ca in momentul in care am vazut pentru prima data un grup viu pe o tabla de Go am trait o revelatie. Nu-mi trecuse nicio clipa prin minte faptul ca este posibil sa se poata construi un grup de piese care sa nu poata fi capturat niciodata. (Trebuie remarcat aici ca prin “grup” nu ma refer neaparat la un grup conex, ci eventual la o grupare formata din cateva grupuri conexe (de aceeasi culoare, evident) alaturate.) Si totusi, cum se poate asta? Cum e posibil ca un grup sa nu poata fi capturat niciodata? Doar e clar ca in momentul in care toate libertatile unui grup sunt ocupate de piese de cealalta culoare grupul este capturat, nu? Ba da, clar! Numai ca mai e ceva. Pot exista libertati plasate de asa maniera incat sa nu poata fi ocupate de piese de cealalta culoare. Exemplul cel mai simplu? Sa ne imaginam un “8” patratos format din piese albe. Sa ne imaginam, de asemenea, ca toate libertatile exterioare ale acestui grup de piese sunt ocupate de piese negre, ramand doar cele doua libertati interioare din interiorul “8”-ului (asemanatoare cu doi “ochi”). Pentru ca negrul sa captureze grupul alb ar trebui sa-i mai ocupe si cei doi “ochi”. Cum, insa, la fiecare mutare se poate plasa pe tabla doar (maxim) o piesa, negrul nu-i va putea ocupa niciodata albului acesti ochi. (Desi cred ca e evident, mentionez faptul ca daca grupul alb ar fi fost un “0” in loc de un “8”, atunci ochiul interior ar fi putut fi ocupat de catre negru, prin aceasta mutare realizandu-se capturarea albului.) La modul general, un grup viu este un grup care are (cel putin) doi “ochi” interiori valizi (sau si-i poate construi cu usurinta la nevoie). Pe de alta parte, un grup mort este un grup care desi nu este capturat (ba chiar poate are destul de multe libertati), nu are posibilitatea de a-si construi doi ochi valizi. Totusi, spre deosebire de un grup viu (care odata ce devine viu nu mai poate muri), un grup mort de multe ori nu este cu certitudine mort atata timp cat jocul nu s-a incheiat.

  • Teritoriu

Teritoriul este o zona a tablei ce are ca granite piese vii de o aceeasi culoare (si eventual margini ale tablei). In interiorul acestei zone se pot gasi puncte goale, neocupate, si piese moarte de cealalta culoare. Un teritoriu este cu atat mai mare cu cat numarul de puncte (goale, sau ocupate cu piese moarte de cealalta culoare) din zona inconjurata este mai mare. (Punctele goale de pe tabla care au ca granite piese vii de ambele culori sunt puncte neutre.) Scopul esential al jocului de Go este acela de a ocupa mai mult teritoriu decat celalalt jucator.

  • Seki

Asa cum am zis mai sus, notiunea de “viata” a fost prima “ciudatenie” peste care am dat cand am inceput sa ma apropii de Go. Si credeam ca asta a fost tot. Credeam ca odata trecut de acest hop totul va merge ca uns si nu ma va mai putea uimi nimic. Am avut dreptate. Doar pana cand am aflat de seki. Nici nu ma obisnuisem bine cu gandul ca este posibil ca un grup sa fie in asa fel intortocheat incat sa nu poata fi capturat niciodata, ca a trebuit sa fac loc in mintea mea si faptului ca este posibil ca un grup sa fie viu chiar daca nu are doi ochi si nici nu si-i poate construi. Cum asta? Cum e posibil ca un grup care nu are doi ochi sa nu poata fi capturat? Secretul consta aici in faptul ca grupul atacator nu este nici el viu (si nici nu-si poate construi ochi), si s-ar pune pe sine in pericol (atari) daca ar incerca sa-l puna pe celalalt in atari. Asa ca nici unul dintre cele doua grupuri nu poate face o miscare spre a-l ataca pe celalalt fara sa-si atraga propria moarte. Daca o astfel de situatie apare pe tabla, cele doua grupuri raman vii (iar eventualul teritoriu schitat acolo nu apartine niciunuia dintre cei doi jucatori).

  • Sfarsit

Daca cele pe care ti le-am spus pana acum ti s-au parut complicate, nelinisteste-te, 🙂 caci urmeaza sa iti spun ceva si mai complicat: jocul nu are un moment bine determinat de incheiere, ci se incheie atunci cand ambii jucatori muta “pas”. Desi pe de-o parte este evident (caci am zis in sectiunea “Inceput” ca orice jucator poate muta pas atunci cand considera ca nu mai poate face nimic in avantajul lui), pe de alta parte este foarte greu pentru un incepator sa isi dea seama cand jocul a ajuns intr-un asemenea punct incat nu mai poate face nicio mutare care sa-i aduca vreun beneficiu. Totusi, ce urmeaza dupa ce ambii jucatori au mutat pas? Partida se incheie si se trece la numararea punctajului, proces ce cuprinde: ridicarea prizonierilor de pe tabla (si adaugarea lor langa celelalte piese capturate in timpul jocului), acoperirea punctelor neutre cu piese de orice culoare (pentru a nu le confunda cu teritoriile), plasarea in teritoriiile celuilalt jucator a tuturor pieselor capturate si numararea punctelor de teritoriu ramase. Dintre toti acesti pasi, singurul care poate pune probleme serioase este primul, si anume ridicarea prizonierilor de pe tabla. Mai precis, pot aparea situatii in care un jucator considera ca un anumit grup opus este mort, in vreme ce celalalt il considera viu. In aceasta situatie jocul se reia, cei doi jucatori continuand sa mute pana cand situatia acelor piese devine clara pentru amandoi.

 

Asta e tot ce iti trebuie pentru a putea incepe sa joci Go. Bine ai venit! Daca am reusit ca prin aceste randuri sa iti sadesc in minte semintele Go-ului, atunci te avertizez ca cel mai probabil te asteapta ore intregi de gandire si cautari in care timpul va sta pe loc.

Stiu cat de important este sa ai cui sa-i pui o intrebare imediat ce ai o neclaritate, asa ca sunt aici pentru tine. Lasa-ti intrebarea sau nelamurirea intr-un comentariu mai jos, si eu ma voi stradui sa-ti raspund cat mai repede.





2 comments